
I. Recalcularea pensiei în 2023
Recalcularea pensiei, conform legislației în vigoare, este incidentă doar atunci cand presupune depunerea unor documente noi la Casa de Pensii, documente care din diverse motive nu au putut fi depuse anterior stabilirii drepturilor de pensie, și a căror valorificare poate influența cuantumul pensiei.
II. Recalcularea pensiei – beneficiari
Recalcularea pensiei reprezintă procedura prin care persoanele beneficiare ale oricărui tip de pensie au posibilitatea de a solicita Casei Teritoriale de Pensii recalcularea pensiei, conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 236/2010, “prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.”
De asemenea, conform art. 107 alin. (4), pot solicita recalcularea pensiei, și persoanele care au realizat stagiu de cotizare după deschiderea dreptului de pensie pentru limita de vârstă, dar și cei care au mai lucrat și după ce au împlinit vârsta de retragere și au ieșit la pensie.
O altă situație în care este incidentă recalcularea pensiei în baza Legii nr. 236/2010 este atunci când se depun la dosarul de pensie documente suplimentare, obținute ulterior stabilirii drepturilor de pensie, și a căror valorificare poate influența cuantumul acestora.
Spre exemplu, astfel de documente de natură să modifice cuantumul drepturilor de pensie sunt adeverințele eliberate de angajator care atestă sporuri și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, și care pot fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 127 al Hotărârii Guvernului nr. 257/2011, conform căruia:
“(2) Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: denumirea angajatorului, datele de identificare a persoanei, perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
(3) Adeverințele prevăzute la alin. (2) vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unitații emitente, precum și semnatura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
(4) În ceea ce privește sporul pentru munca prestată în timpul nopții, adeverințele doveditoare ale acestuia vor fi eliberate cu respectarea modelului prevăzut în anexa nr. 16.”
În acest sens, menționăm și Decizia nr. 19/2012 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că ” În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Posibilitatea de a solicita recalcularea pensiei o au și persoanele care au beneficiat de perioade de asigurare recunoscute în alte state, dar care nu au depus la Casa de Pensii documentele doveditoare ale acestor perioade, și în consecintă, nu au putut fi luate în considerare la stabilirea inițială a cuantumului drepturilor de pensie.
Astfel, conform Art. 1) lit. (t) din REGULAMENTUL (CE) NR. 883/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, “prin „perioadă de asigurare” se înțeleg perioadele de cotizare, de încadrare în muncă sau de activitate independentă, definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de către legislația în temeiul căreia au fost realizate sau considerate realizate, precum și toate perioadele asimilate acestora, în măsura în care sunt considerate de legislația menționată ca fiind echivalente cu perioade de asigurare.”
Iar, potrivit Art. 19. alin. (1) și (2) din Legea nr. 236/2010 “Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2) La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte şi/sau regulamente comunitare.”
O altă situație în care se poate solicita recalcularea pensiei este dată de adoptarea unui nou act normativ care cuprinde reglementări mai favorabile, de natură să producă modificari cu efect retroactiv cu privire la drepturile de pensie stabilite anterior intrării sale în vigoare, în cazul în care recalcularea pensiei nu operază din oficiu.
Un exemplu in acest sens, îl reprezintă intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 108/2020, prin care munca prestată în industria armamentului a fost încadrată ca muncă în condiții speciale.
Prin urmare, cei ale căror drepturi de pensie au fost stabilite anterior datei de 07.07.2020 și au desfășurat anumite activități în industria armamentului, pot solicita casei teritoriale de pensii recalcularea pensiei.
Conform art. 107, alin. (5) Sumele rezultate în urma recalculării pensiei se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
III. Recalcularea pensiei – acte necesare
Recalcularea pensiei poate fi solicitată oricând de către pensionari, prin depunerea următoarelor documente în cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului:
- Cererea pentru recalcularea pensiei;
- cuponul de pensie;
- carnetul de muncă în original și copie, cu perioada solicitată;
- cartea/buletinul de identitate în original și copie.
De asemenea, conform art.150 din Legea nr. 236/2010, deciziile emise de Casa de Pensii pot fi contestate în cadrul Comisiei Centrale de Contestații care se pronunță prin hotărâre.
Recalcularea pensiei – procedura în fața instanței de judecată
Din păcate, de cele mai multe ori, Casa de Pensii, prin deciziile emise referitoare la recalcularea pensiilor, cât și prin hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, răspunde nefavorabil, respingând cererile și contestațiile solicitanților, încălcându-le drepturile prevăzute de lege.
Însă, urmare a ultimilor modificări aduse Legii nr. 263/2010, în vederea recuperării cu celeritate de către pensionari a drepturilor de pensie cuvenite, a fost eliminată procedura administrativă prealabilă care condiționa exercitarea dreptului de a contesta decizia de pensionare în instanță.
Astfel, deși, conform art. XLV1 din OUG 168/2022, intrarea în vigoare a Legii 127/2019 a fost amânată pentru data de 1 ianuarie 2024, printre dispozițiile din noua lege a pensiilor care au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, s-au regăsit și prevederile art.139, conform cărora „(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
(2) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol și data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor alin. (1)”
abrogând tot odată dispozițiile alin. (1) și alin.(2) ale art.149 din Legea 263/2010, potrivit căroră „(1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.”
Pe cale de consecință, pensionarii care se consideră neîndreptățiți de Casa de Pensii nu mai sunt obligați să parcurgă procedura administrativă prealabilă, ci se pot adresa direct justiției prin sesizarea instanței judecătorești competente cu o contestație împotriva deciziei de pensionare în termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia.
Conform Art. 154 alin.(1) “Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul,” iar conform art. 152 și art. 153 din Legea nr. 263/2010, competența materială de soluționare în primă instanță a litigiilor cu privire la asigurările sociale, revine tribunalului.
Astfel, procesul începe odată cu înregistrarea la tribunal a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor care o însoțesc.
Ulterior, completul de judecată căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, dacă constată că cererea de chemare în judecată îndeplinește cerințele legale și este de competența sa, va comunica celeilalte părți obligația de a formula întâmpinare și va fixa prin rezoluție primul termen de judecată, dispunând citarea părților.
În continuare, același complet constituit potrivit legii, va efectua activitatea de cercetare, moment în care se vor prezenta probele și dezbaterea fondului procesului ce se poartă asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept, invocate de părți în cererile lor sau, după caz, ridicate de către instanță din oficiu.
Când judecătorul consideră că au fost lămurite toate împrejurările cauzei, închide dezbaterile, urmând a delibera în secret asupra hotărârii ce urmează să pronunțe.
Hotărârea instanței va putea fi atacată cu apel, urmând ca acesta să fie judecat la curtea de apel competenta, așa cum este prevăzut de art. 155, alin.(1) și alin.(2) din Legea 263/2010, potrivit căruia “(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă,
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.”
De asemenea, este important de menționat și faptul că cererile în fața oricăror organe sau instanțe, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale, sunt scutite de taxa de timbru.
IV.Recalcularea pensiei – recuperarea prejudiciului
Ori de câte ori, casele teritoriale de pensii calculează și plătesc pensionarilor drepturi de pensie in cuantum mai mic decat cel cuvenit, provoacă și un prejudiciu in patrimoniul acestora, după cum poate fi constatat ulterior revizuirii pensiei.
Prin urmare, acel prejudiciu se impune reparat, astfel cum este prevăzut în dispozițiile Codului Civil la art.1530, art.1531 alin.(1), alin.(2), și art.1535 alin.(1), dar și în conformitate cu art. 107 din Legea 236/2010: alin.(2) “Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (11) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.”
V. Recalcularea pensiei – exemple practice
Atunci când solicitările pensionarilor referitoare la recalcularea pensiei sunt fondate și dovedite prin mijloacele de probă admise de lege, instanța judecătorească competentă, prin hotărârea pronunțată, va restabili echilibrul raportului juridic dintre parti.
Un exemplu practic de recalcularea pensiei este dat de cauza în care, Casa de Pensii, prin decizia de pensionare emisă în 2010 a stabilit drepturile de pensie fără valorificarea unor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, reprezentând “ore suplimentare, prime si combustibil” și atestate prin adeverință eliberată de fostul angajator, motivând că veniturile respective, nefiind înscrise în carnetul de muncă, nu fac obiectul art.165 din Legea 263/2010 și nu reprezintă sporuri cu caracter pemanent așa cum prevede anexa 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobată prin HG 257/2011.
În acest sens, în urma promovării în instanță a unei contestații împotriva deciziei de pensionare, avocatul specializat din cadrul Cabinetului Cândea Law Office, reprezentând reclamantul la tribunal, a solicitat constatarea faptului că din cuprinsul adeverinței depuse, adeverință care respectă toate cerințele prevăzute la art.127 din H.G. 275/2011, reiese că pentru respectivele venituri suplimentare care au făcut parte din venitul brut al reclamantului, angajatorul a calculat si virat, conform legislației în vigoare la momentul respectiv, contribuțile la asigurările sociale de stat și contribuția la fondul de pensii, astfel că aceasta necesită a fi valorificată la recalcularea pensiei de către pârâtă în conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (3) din Legea 263/2010.
Astfel, urmare a considerentelor expuse de către avocatul Cândea Nasta-Ana în vederea susținerii tuturor capetelor de cerere formulate, instanța a admis acțiunea, anulând decizia inițială prin care au fost stabilite drepturile de pensie din 2020, și obligând pârâta să emită o nouă decizie, începând cu .2020, prin care să stabilească pensia cuvenită reclamantului, cu valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând ,, ore suplimentare, prime si combustibil ” menționate în adeverința respectivă.
De asemenea, instanţa a dispus obligarea pârâtei și la plata către reclamant a diferenţelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, începând cu 2020 la zi, actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a platii pentru a acoperi prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a creșterii prețurilor și devalorizării monedei, de la data scadenței drepturilor pană la data plății efective la care se va adăuga dobânda legală, dar și la plata cheltuielilor de judecată.
Un alt exemplu de recalcularea pensiei este dat de situația clientei care potrivit carnetului de muncă a fost salariată în funcția de țesător manual de covoare, și căreia prin decizia de pensie emisă, Casa de Pensii nu i-a valorificat la stabilirea drepturilor de pensionare perioada lucrată în grupa a-II-a de muncă, respectiv 12 ani 9 luni și 27 zile, menționată prin adeverința eliberată de fostul angajator, neputând depune la dosar procesul verbal și scrisoarea MMPS la care se face referire în adeverință deoarece nu se mai regăsesc în arhiva societății, așa cum reiese din cuprinsul înscrisurilor aflate la dispoziția tribunalului.
Față de această împrejurare, prin intermediul avocaților specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office, s-a promovat o contestație împotriva deciziei de pensionare prin care s-a solicitat instanței constatarea faptului că așa cum se poate observa din cuprinsul adeverinței sus menționate, locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale ce se încadrează în grupe superioare de muncă în vederea pensionării au fost stabilite, la nivelul ……. prin Decizia……….., iar fostul angajator a parcurs procedura prevăzută de Ordinul 50/1990, potrivit art. 4 din Ordinul 125/1990, astfel, trebuind reținut că temeiul de drept indicat pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă este unul corect.
Așadar, urmare a argumentelor prezentate de către avocați în vederea susținerii tuturor capetelor de cerere formulate, tribunalul a apreciat că pârâta era obligată să valorifice perioada în discuţie ca fiind lucrată în condiţii deosebite de muncă, astfel că a admis acțiunea, obligând pârâta să emită o nouă decizie prin care să revizuiască pensia reclamantei, retroactiv începând cu data inițiala a stabilirii drepturilor de pensie, cu valorificarea perioadelor lucrate în grupa a II-a de muncă, conform adeverinţei eliberate de Societatea ……………..
De asemenea, cum prin nevalorificarea stagiului realizat în grupa a II-a de muncă pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie mai mici decât cele cuvenite, instanța a apreciat ca fiind întemeiat și capătul de cerere prin care avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office a solicitat repararea prejudiciului cauzat, obligând astfel pârâta şi la plata către reclamantă a diferenţelor rezultate din revizuire, retroactiv începând cu data inițială a stabilirii drepturilor de pensie şi până la revizuirea efectivă, dar și la plata cheltuielilor de judecată.
Aceiași soluție a fost menținută și de Curtea de Apel.
Cabinetul Cândea Law Office vă oferă consultanță juridică specializată pe segmentul Asigurărilor sociale prin avocat Cândea Nasta-Ana.
În sfera asigurărilor sociale avocatul Cândea Nasta-Ana are o vastă experiență profesională în litigiile referitoare la recalcularea și revizuirea drepturilor de pensionare stabilite în mod eronat de către Casa de pensii. În acest sens a reprezentat în fața instanțelor de judecată un număr de 2386 de clienți până la finalul anului 2022 în procedura contestației deciziei de pensionare, având o rată de succes de 93%.
Totodată, activitatea doamnei avocat se întinde și asupra demersurilor, atât prealabile, cât și ulterioare pensionării, anume activități privind întocmirea și depunere a dosarelor de pensionare, formularea cererilor de revizuire și recalculare a drepturilor de pensie, obținerea adeverințelor privind veniturile realizate, respectiv activitatea de consultanță în vederea întocmirii adeverințelor în conformitate cu H.G. 257/2011 și Legea 263/2010.
Aveți posibilitatea de a ne transmite câteva detalii ale problemei dumneavoastră prin intermediul formularului de contact. Vă asigurăm de toată disponibilitatea în soluționarea cu celeritate a problemei dumneavoastră juridice.