
În cadrul acestui articol am ales să vă prezentăm o soluție obținută de avocat Cândea Nasta-Ana din cadrul Cabinetului Candea Law Office. În esență, este vorba despre o decizie de pensionare prin care nu au fost valorificate toate veniturile suplimentare din adeverințele depuse la dosar. Ca urmare a acestui fapt, clientul s-a adresat avocatului specializat în Asigurări sociale – Pensii pentru a contesta decizia de pensionare în fața instanței de judecată.
Contestatie decizie de pensie – includerea în calculul pensiei a veniturilor suplimentare din adeverința eliberată de fostul angajator
În cuprinsul deciziei de pensionare, la lit. H se menționau următoarele „Orele supl., diferente, prime, combustibil inscrise in adev. ……… emisa de ……. nu fac obiectul art. 165 din Legea 263/2010 si anexa 15 cap. IV din HG 257/2011”
Astfel în mod nejustificat Casa teritorială de pensii nu a valorificat veniturile înscrise în adeverința mentionată supra, fiind astfel in dezacord cu dispozitiile legale cuprinse in Legea 127/2019, Legea 263/2010 precum si cu Decizia nr. 19 din data de 17 octombrie 2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Contestatie decizie de pensionare – Motive
Adeverinta mentionata supra respecta dispozitiile legale, fiind mentionat temeiul acordarii sporurilor. Avand in vedere ca au fost platite contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat, fapt care reiese si din cartea de munca, consider ca este nejustificat neluarea in considerare a acestora. In decizia indicata supra se mentioneaza la pct H ca aceste venituri nu reprezinta sporuri cu caracter pemanent asa cum prevede anexa 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobata prin HG 257/2011.
Desi nu exista o definitie a sintagmei „spor cu caracter permanent”, in legislația ce reglementeaza materia asigurarilor sociale se regasesc dispozitii care, interpretate în mod corect (metoda de interpretare logica, respectiv rationamentul „per a contrario”) permit identificarea cu usurinta a criteriului in baza caruia se poate stabili daca un anumit spor salariat a avut/nu a avut, dupa caz, caracter permanent, dispozitii legale care, in opinia noastra, nu pot fi ignorate de catre Onorata Instanta de judecata.
Ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Casa teritoriala de pensii menționează în cuprinsul Deciziei faptul că veniturile obtinute, conform celor doua adeverinte, nu pot fi luate in considerare raportat la Anexa nr. 15 punctul IV din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, deoarece nu constituie sporuri cu caracter permanent.
Contestatie decizie de pensionare – dispoziții legale aplicabile pentru valorificarea veniturilor suplimentare
Potrivit art. 165 din Legea 263/2010 se prevad urmatoarele: „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel:
- a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;
- b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
- c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare”
Conform textului legal, la determinarea punctajelor se utilizeaza salariile brute sau nete in baza inregistrarilor din carnetele de munca, iar la alineatul (2) se stipuleaza ca se au in vedere si sporurile inregistrate in carnetele de munca.
Aceasta nu inseamna ca sporurile neinregistrate in carnetele de munca si care au intrat in bazele de calcul a contributiei de asigurari sociale nu ar putea fi luate in considerare atata vreme cat se face dovada existentei acestora prin adeverinte, intrucat ar atrage incalcarea unuia din principiile ce guverneaza sistemul public de asigurari sociale, si anume – principiul contributivitatii.
Articolul 127 alin. (1) din H.G nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a preverilor Legii nr. 263/2010 prevede ca: „sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor articolului 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute in Anexa nr. 15”
Astfel, Anexa nr. 15 la H.G nr. 257/2011 cuprinde „sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare, care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual”, precum si „IV. Alte sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.”
Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, „Sistemul public de pensii se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza: c) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.”
Principiul contributivitatii il regasim de asemenea si in Legea 263/2010 la art. 96 alin. (1) si alin. (2) conform caruia „punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea la castigul salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectivs, comunicat de Institutul National de Statistica”
Astfel, avand in vedere argumentele prezentate solicitam Onoratei Instante constatarea faptului ca in cuprinsul adeverintelor depuse angajatorii au calculat si virat contributiile la asigurarile sociale de stat, contributia la fondul de pensii, astfel ca acestea necesita a fi valorificate la recalcularea pensiei de catre parata in conformitate cu dispozitiile art. 107 alin. (3) din Legea 263/2010.
In masura in care parata nu ar proceda la recalcularea pensiei acordate prin Decizia mentionata supra, ar constui o inechitate in raport de contributiile platite de subsemnatul. Practic am fi in prezenta unei discrimari intre persoanele care au contribuit cu aceeasi suma la bugetul asigurarilor sociale de stat.
De asemenea invederam Onoratei Instante ca acest caz constituie si o incalcare ale art. 14 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului si art. 1 din Protocolul la Conventie, astfel ca in situatia in care se constata ca dreptul national se afla in neconcordanta cu dreptul comunitar, international, acesta se va aplica cu prioritate conform Legii Fundamentale art. 11, art. 20 si art. 148 alin. (8) cu referire la C.E.D.O ratificata de Romania si la practica constanta a acesteia in materie de discrimare.
La calcului drepturilor de pensie sunt necesare a fi avute in vedere si aceste venituri avand in vedere faptul ca legiutorul nu enumera in mod expres sporurile ce trebuie avute in vedere la stabilirea drepturilor de pensie, ci doar indica criteriile ce permit determinarea acestora.
În sustinerea acestor argumente invocam si Decizia civila nr. 19/10.12.2012 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum, de altfel, a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19/2011 privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite în baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului și a libertatilor fundamentale.
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 96 alin. 1si 2 din Legea nr. 263/2010 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale , la salariul mediu brut lunar din luna respectivă,
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 263/2010, este construită in jurul acestui principiu fundamental, și anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul a achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Contestatie decizie de pensionare – Soluția pe scurt a instanței de judecată
Din actele depuse la dosarul cauzei rezulta ca parata nu a valorificat veniturile suplimentare reprezentand ,,ore suplimentare, prime si combustibil ” mentionate in Adeverinta nr. ………… emisa de …………… BUCURESTI, adeverinta depusa la sediul paratei o data cu dosarul de pensionare, respectiv la data de 08.10.2020 si care atesta venituri suplimentare pentru care s-au platit cotele CAS.
Veniturile suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuţiei de asigurări sociale era datorată de angajator şi se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat.
Se observa, aşadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuţii de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinţelor din cauza de fata.
O data reţinut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispoziţiile art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „sistemul public se organizează si funcţionează având ca bază principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu este preluat din vechea reglementare, respectiv art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, şi poate fi rezumat, în esenţă, la faptul că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul (în funcţie de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuţii de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Principiul este dezvoltat in dispoziţiile următoare din acelaşi act normativ, in secţiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 96 din Legea nr. 263/2010, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul N_______ de S_________ şi Studii Economice.
Veniturile menţionate in adeverinţa în cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuţii tarifare, însă conform reglementărilor aceluiaşi act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câştigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Noile reglementări privind calculul drepturilor de pensie, instituite prin Legea nr. 19/2000 şi ulterior prin legea nr.263/2010, au fost construite in jurul acestui principiu fundamental, şi anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul (în funcţie de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuţii de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluţia trebuie să fie aceeaşi.
Prin Decizia nr. 19/10.12.2012, obligatorie potrivit art. 330 ind.7 alin. 4 cod procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii, a stabilit că formele de retribuire obţinute în acord global trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi dacă pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
În speţă, deşi cererea de valorificare a veniturilor a fost depusă şi soluţionată sub incidenţa noii reglementări în materie, respectiv Legea nr. 263/2010, pentru identitate de raţiune, prin prisma prevederilor Legii nr. 263/2010, valorificarea veniturilor suplimentare este posibilă doar dacă sunt îndeplinite aceleaşi condiţii ca şi cele expuse în Decizia nr. 19 din 17.10.2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru considerentele mai sus expuse, în baza art. 106 şi art. 107 alin. 3 si 5 din Legea nr. 263/2010, instanta va anula Decizia nr. ______/26.11.2020 si va obliga pârâta sa emită o noua decizie, prin care să stabileasca pensia cuvenita reclamantului, începând cu data de 26.11.2020, cu valorificarea veniturilor suplimentare reprezentand ,, ore suplimentare, prime si combustibil ” mentionate in Adeverinta nr. ……….emisa de …………. BUCURESTI.
Parata a calculat si plătit reclamantului drepturi de pensie in cuantum mai mic decat cel cuvenit, provocând in patrimoniul acestuia un prejudiciu, care se impune a fi reparat. Prin urmare, instanţa apreciază ca este intemeiat şi capatul de cerere privind obligarea paratei la plata catre reclamant a diferenţelor dintre pensia cuvenita si cea efectiv încasată, începând cu data de 26.11.2020 la zi, actualizate cu indicele de inflatie la data efectiva a platii, pentru a acoperi prejudiciul suferit de reclamant ca urmare a cresterii preturilor si devalorizarii monedei, de la data scadentei drepturilor pana la data platii efective, la care se va adauga dobanda legala, potrivit art. 1530Cod civil.
Contestatie decizie de pensionare – Soluția pronunțată de Tribunalul București
Admite, in parte, acţiunea formulată de reclamantul B_____ B_______ – CNP – _____________, cu domiciliul procesual ales la CAv. Nic______ R_____ G______, cu sediul în Bucureşti, ____________________. 122, _____________, _____________, sector 2, în contradictoriu cu pârâta A___ A_ A_____ A A___________ A________, cu sediul în Bucureşti, Calea V____, nr. 6, sector 3.
Anuleaza Decizia nr. ______/26.11.2020 emisa de parata.
Obligă pârâta sa emită o noua decizie, prin care să stabileasca pensia cuvenita reclamantului, începând cu data de 26.11.2020, cu valorificarea veniturilor suplimentare reprezentand ,, ore suplimentare, prime si combustibil ” mentionate in Adeverinta nr. 647/21.01.2020 emisa de RADET BUCURESTI.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţei dintre pensia cuvenită conform prezentei sentinţe şi pensia efectiv încasată, incepand cu data de 26.11.2020 la zi, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala, de la data scadentei drepturilor pana la data platii efective.
Cabinetul Cândea Law Office prin avocați specializați în Conflicte de muncă și Asigurări sociale, oferă asistență și reprezentare în fața autorităților publice și instanțelor judecătorești. Maximizați-vă șansele de reușită de recunoaștere a grupei de muncă, venituri suplimentare din sporuri, prin încheierea contractului de asistență juridică cu Cabinetul. Vă oferim soluții optime situației dumneavoastră! Pentru mai multe informații privind aria de expertiză a Cabinetul vă rugăm să accesați următorul link.