• Skip to primary navigation
  • Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to footer
logo cabinet avocatură Cândea Law Office București

Articole

Cândea Law Office - Avocatură București

  • ACASĂ
  • DESPRE NOI
  • DOMENII DE EXPERTIZĂ
  • ARTICOLE
  • CONTACT
Ești aici: Acasă / Contestație decizie concediere / Contestația împotriva deciziei de concediere (Legea 53/2003 și Legea nr. 62/2011) NEW

Contestația împotriva deciziei de concediere (Legea 53/2003 și Legea nr. 62/2011) NEW

16/08/2023 de contact@candealawoffice.ro

Avocat Cândea Nasta Ana - specialist asigurări sociale

Contestația împotriva deciziei de concediere

Este o acțiune personală prin care se urmărește anularea deciziei de concediere pentru nerespectarea condițiilor de formă sau de fond prevăzute de lege pentru acest act juridic specific dreptului muncii.

Deciziile de concediere reprezintă actul administrativ emis de angajator în situația concedierii, adică a încetării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.

Procedura de concediere poate fi dispusă din motive care țin de persoana salariatului (cum ar fi abaterea disciplinară, necorespunderea profesională – sens în care trebuie observate dispozițiile art. 29 Codul Muncii, referitoare la verificarea aptitudinilor) sau pentru motive independente de persoana salariatului (desființarea locului de muncă).

Pornind de la aceste aspecte, evident că există situații în care un angajat NU poate fi concediat, astfel:

  • pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
  • pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei;
  • pe durata în care femeia salariată este însărcinată, în măsura în care angajatorul a luat la cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei;
  • pe durata concediului de maternitate;
  • pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani;
  • pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani;
  • pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția cazului în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară în forma gravă sau pentru abateri repetate;
  • pe durata efectuării concediului de odihnă.

De asemenea, salariații nu pot fi concediți pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, apartenență socială, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, handicap, situație familială, apartenența ori activitatea sindicală.

Este foarte important ca decizia de concediere să se comunice în scris și să conțină o serie de informații, printre care:

  • motivele care determină concedierea;
  • durata preavizului;
  • criteriile de stabilire a ordinii de priorități, numai în cazul concedierilor colective;
  • lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru locurile de muncă vacante, dacă acestea există.

Referitor la deciziile de concediere, anterior aduse în discuție, ținem să reamintim că prin jurisprudența Curții de Apel Iași (și nu numai) s-a apreciat că:

„Angajatorul nu poate proceda la revocarea deciziei de concediere, având în vedere, pe de-o parte că posibilitatea unei astfel de revocări nu este reglementată de Codul muncii, iar pe de altă parte că printr-un astfel de procedeu s-ar putea ajunge la ascunderea sau deghizarea unor concedieri nelegale. (…)

Având în vedere că la data comunicării deciziei de concediere către salariat aceasta intră în circuitul civil și conduce la încetarea raporturilor de muncă, prezenta instanță apreciază că (…) ineficacitatea unei decizii de concediere nu poate fi determinată de actul unilateral al angajatorului ulterior intrării deciziei de concediere în circuitul civil, iar actul de ineficacitate este el însuși supus exigențelor de fond și de comunicare corespunzătoare actului pe care îl revocă.” ”

Contestația – Dreptul salariatului de a formula contestație împotriva deciziei de concediere

Raportat la cele de mai sus, reamintim că indiferent de motivele invocate de către angajator, salariatul are dreptul de a formula contestație împotriva deciziei de concediere.

Scopul acestei opțiuni de care beneficiază angajatul este acela de a oferi acestuia protecție în fața unor eventuale abuzuri săvârșite de către angajator.

Termenul în care angajații concediați pot contesta decizia angajatorului este de 45 de zile calendaristice de la momentul comunicării deciziei.

Pe calea contestației se poate solicita instanței să dispună anularea deciziei de concediere ca fiind nelegală sau/și netemeinică și obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri bănești egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care contestatorul ar fi beneficiat în calitate de salariat al angajatorului, de la data concedierii și până la data plății efective.

În măsura în care salariatul dorește să se întoarcă la locul de muncă ca urmare a anulării deciziei de concediere, poate solicita instanței de judecată să dispună și reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii.

În caz contrar, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus anularea deciziei de concediere.

Totodată, dacă prin desființarea locului de muncă și concedierea salariatului s-a produs și un prejudiciu moral și se face dovada acestui prejudiciu, se va putea solicita instanței și obligarea angajatorului la plata de daune morale.

De asemenea, dacă s-au avansat și cheltuieli de judecată (onorariu de avocat, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuieli de transport, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului), se va putea solicita pe calea contestației și obligarea angajatorului la plata acestor cheltuieli.

Procedura contestației deciziei de concediere în fața instanței

Procedura de contestație a deciziei de concediere este scutită de taxa judiciara de timbru, iar soluționarea se realizează în regim de urgență.

Contestația împotriva deciziei de concediere trebuie să conțină toate elementele unei cereri de chemare în judecată, respectiv:

numele si prenumele, domiciliul sau reședința, codul numeric personal și, dacă este cazul, numărul de telefon, adresa de e-mail, contul bancar ale salariatului, iar pentru angajator, denumirea și sediul sau și, daca sunt cunoscute, numărul de înregistrare la registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice; numele, prenumele și calitatea celui care reprezinta salariatul în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional.

În contestație se va preciza obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv anularea deciziei de concediere, cu plata despăgubirii bănești, reintegrarea, plata daunelor morale, a cheltuielilor de judecata, precum și toate motivele de fapt și de drept ale contestației.

Motivele de fapt și de drept reprezintă toate motivele de nelegalitate și de netemeincie ale deciziei de concediere, pe care contestatorul trebuie să le arate

Deși principiul spune că în litigiile de muncă sarcina probei revine angajatorului, contestatorul trebuie, sub sancțiunea decăderii, să propună toate probele de care înțelege să se folosească în cadrul procesului (înscrisuri, interogatoriu, martori, etc.) prin aceeași contestație.

Ca urmare a administrării probelor și ca urmare a dezbaterilor în fond, instanța de judecată se pronunță asupra contestației formulate.

Astfel, prin soluția oferită, instanța poate dispune admiterea contestației și anularea deciziei de concediere ca fiind nelegala sau/și netemeinica.

Urmare a anulării deciziei de concediere, instața va dispune reintegrarea salariatului pe postul deținut anterior (dacă a fost solicitată), obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri bănești care este egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în calitate de salariat, de la data concedierii până la data reintegrării efective, obligarea la plata daunelor morale (dacă este cazul) și a cheltuielilor de judecata.

În cazul în care instanța constată că decizia de concediere este legala și temeinică va respinge contestația, cu obligarea salariatului contestator (dacă este cazul) la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea Tribunalului de admitere sau de respingere a contestației este executorie, aceasta putând fi pusă în executare de la momentul comunicării către partea căreia îi profită soluția.

Avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office vă stau la dispoziție pentru informații suplimentare relevante pentru cazul dumneavoastră. Vă oferim asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești în ceea ce privește contestația împotriva deciziei de concediere.

Pentru mai multe informații privind activitatea desfășurată de Cabinet vă rugăm să ne contactați prin intermediul formularului de contact.

CandeaLawOffice
Asistență și reprezentare

Din categoria: Contestație decizie concediere, Dreptul Muncii, Drepturi salariale, Uncategorized Etichete: concediere, contestatie, contract munca

Bara principală

Articole recente

  • Calculator pensie – calcul corect al pensiei realizat de avocați specializați
  • Urgentare dosar cetățenie română prin instanță
  • Contestație pensie de serviciu Legea nr. 216/2015

Categorii

Arhive

Footer

DOMENII DE EXPERTIZĂ

  • Drept Penal
  • Drept Civil
  • Dreptul Muncii
  • Asigurări sociale - pensii
  • Drept Contravențional
  • Drept Comercial
  • Drepturile străinilor
  • Vize călătorie cetățeni români
  • Protecția datelor cu caracter personal
CONTACTEAZĂ-NE

  • 0763878151
  • 0722650108
  • alin.avocat@yahoo.com
  • av.nastapurcaru@gmail.com
  • Bulevardul I. C. Brătianu, nr. 16-18, et. 2, ap. 4, sector 3, București
INFORMAȚII UTILE

  • Politica de Confidențialitate
  • Termeni și Condiții
  • Acasă
  • Despre noi
  • Articole
  • Contact

© 2022 Cândea LawOffice. Toate drepturile rezervate