Începerea urmăririi penale
Începerea urmăririi penale are loc cu privire la fapta reclamată, daca organul de urmărire penală a fost sesizat în mod legal, chiar și în situația în care autorul este indicat sau cunoscut. „O astfel de reglementare este rezultatul concepției legiuitorului potrivit căreia nicio persoana nu poate să fie acuzată de comiterea unei infracțiuni exclusiv pe baza unei sesizări, oricât de serioasă este aceasta, pentru formularea unei acuzații contra persoanei fiind necesară administrarea de probe, deci crearea cadrului pentru administrarea acestora prin începerea în rem a urmăriri penale”
Începerea urmăriri penale se dispune de procuror (urmărire penală proprie) sau de către organele de cercetare penala în celelalte situații. În cazul în care urmărirea penala este obligatoriu a fi efectuată de procuror, delegarea Organele de Cercetare Penală a începeri urmăriri nu este posibilă.
După efectuarea cercetărilor în cauză, dacă se constată că există probe suficiente pentru fundamentarea bănuieli rezonabile ca o anumită persoană a săvârșit fapta, se va trece la etapa de efectuare în continuare a urmăririi penale cu privire la o persoană. Pentru trecerea la etapa în persoana este necesar să existe probe.
După acest moment persoana dobândește calitatea de suspect, având drepturile și obligațiile prevăzute de art. 77, 78, 83 Codul de Procedură Penală. Procurorul este competent a dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale. În cazul urmăririi penale proprie și în celelalte cazuri organul de cercetare penală poate dispune și el dar este supusă confirmării de către procuror. „Procurorul poate dispune, în urma analizei actelor dosarului, confirmarea dispoziției organelor de cercetare penală sau infirmarea acesteia.
Infirmarea poate fi urmată de declinarea competenței, de preluarea cauzei în vederea efectuării urmăririi penale de către procuror, în cazul în care efectuarea în continuare a urmăririi penale s-a dispus de către organul de cercetare penală necompetent, de restituirea cauzei în vederea completării urmăriri penale în rem, atunci când nu sunt probe suficiente ori chiar de adoptarea unei soluții de clasare, dacă este incident unul din cazurile de la 16 din Codul de Procedură Penală”.
Efectuarea urmăririi penale
Dispunerea efectuării urmăririi penale față de o persoană constituie o obligație a organului de urmărire penală în cazul în care există probe care să justifice bănuiala rezonabilă în sensul că acesta a comis fapta. Privitor la obligațiile organului de urmărire penală acesta are obligația ca după sesizare să caute și strângă datele, informațiile cu privire la existența infracțiunilor și a identificări persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să i-a măsuri pentru limitarea consecințelor infracțiunii cu respectarea dispozițiilor art. 100 și art. 101 din Codul de procedură penală (administrarea probelor, loialitatea administrării probelor).
Chiar și în situația în care Organele de Cercetare Penală nu sunt competente, sunt obligate la efectuarea actelor care nu suferă amânare. Organele de cercetare penală, după începerea urmăririi penală strâng și administrează probe atât în favoarea inculpatului cât și în defavoarea lui, scopul fiind stabilirea completă a adevărului.„ Mai mult, probele administrate în cursul urmăririi penale trebuie să vizeze toate aspectele pentru soluționarea cauzei, nu doar cele referitoare la stabilirea vinovăției și tragerea la răspundere penală a unei persoane. Textul se referă în mod expres la probele necesare pentru a dispune confiscarea și confiscarea extinsă, dar obligațiile organelor de urmărire penală vizează toate aspectele care intra în obiectul probațiunii conform art. 98 din Codul de procedură penală”
De asemenea pe durata efectuări cercetărilor procurorul poate interveni în orice moment pentru verificarea stadiului cercetărilor, sau de a efectua personal acte de urmărire penală sau dispunerea preluării cauzei în vederea efectuării urmăriri penale, aceasta dispunându-se prin ordonanță. După finalizarea cercetărilor organelor de urmărire penală întocmesc un referat cu o propunere de soluție, procurorul putând adopta soluția propusă de organele de cercetare penală sau de a dispune o alta soluție.
Privitor la exercitarea supravegherii organului de cercetare penală de către procuror acesta veghează ca actele de urmărire penală să se efectueze cu respectarea dispozițiilor legale. Organul de cercetare penală are obligația procedurală de a-l informa pe procuror cu privire la activitățile desfășurate.
Inculpatul în urmărirea penală
După dobândirea calității de suspect, înainte de prima audiere se procedează la informarea acestuia cu privire la drepturile prevăzute de art. 83 și la obligațiile de a se prezenta la chemările organelor judiciare și comunicarea schimbării adresei, faptă pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia încheindu-se un proces verbal în acest sens. În cazul în care se constată omisiuni cu privire la obligația de încunoștințare prevăzută de art. 307 ori realizarea neconformă a acesteia poate atrage nulitatea relativă a declarației suspectului și a actelor în legătură directă cu acesta, dacă se probează existența unei vătămări în condițiile art. 282 (3) și (4) din Codul de procedură penală.
Procedura audieri anticipate reprezintă o noutate în dreptul procesual penal prin care persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente sau un martor pot fi audiați în cursul urmăririi penale dacă organul judiciar apreciază că există o stare de risc cu privire la imposibilitatea reaudierii ulterioare a acestora.
Starea de risc poate consta în starea de sănătate, profesia acestora sau o alta împrejurare ce poate face imposibilă audierea în cursul judecății. Solicitarea de audiere anticipată aparține procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, doar după efectuarea în continuare a urmăriri penale față de o persoană sau punerea în mișcare a acțiunii penale. JDL este competent în a se pronunța asupra acesteia.
Prin O.U.G nr 18/2016 au fost introduse două noi ipoteze în scopul unei protecții adecvate, astfel martorul, persoană vătămată și părțile civile minore pot fi audiate anticipat în cazul în care procurorul apreciază că evitarea audierii repetate este în interesul acestora.
Punerea în mișcare a acțiuni penale se dispune de către procuror prin ordonanță în cazul în care se constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin.(1). Acțiunea penală se poate pune în mișcare doar în cursul urmăriri penale, nemaiexistând posibilitatea punerii acesteia în mișcare prin actul de sesizare a instanței, excepție făcând infracțiunea de audiență situație în care acțiunea penală poate fi pusă în mișcare de procuror prin declarație orală a procurorului care participă la ședința, consemnată în încheierea de ședința
Condițiile de punere în mișcare a acțiunii penale:
• existența probelor din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune
• inexistența unei cauze care duce la împiedicarea puneri în mișcare a acțiunii penale
După punerea în mișcare a acțiunii penale, organul de urmărire penala are obligația de a-l asculta pe inculpat și obligativitatea de comunicare a ordonanței prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale dacă există o cerere în acest sens.
De asemenea i se aduc din nou la cunoștință drepturile, obligațiile și posibilitatea încheieri unui acord de recunoaștere a vinovăției dacă infracțiunea face parte din categoria pentru care legea permite încheierea unui acord.
Extinderea urmăririi penale
Prin acestea este practic necesară schimbarea cadrului procesual în care se efectuează urmărirea penală din cauza constatări unor împrejurări care nu au fost avute în vedere, a situației de fapt sau a încadrării juridice.
Situații:
¤ a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, fără a se trece la etapa în personam, astfel se va putea dispune fie extinderea urmăririi penale cu privire la o altă faptă fie schimbarea încadrării juridice, dacă împrejurarea nouă determină o altă calificare. De asemenea poate exista situația în care se obțin date cu privire la o nouă faptă care atrage și o altă încadrare juridică a faptei pentru care se efectuau deja cercetări, în această situație se va dispune extinderea urmăririi penale cu privire la o altă faptă plus schimbarea încadrări juridice, printr-o ordonanță cu caracter complex, exemplu furtul apoi se constată violențele.
¤ trecerea la etapa in personam, de trecere la investigarea persoanei, caz în care extinderea urmăririi penale va putea fi dispusă atât cu privire la o altă faptă cât și cu privire la participarea altei persoane la săvârșirea faptei cu care a fost sesizat inițial organul de urmărire penală. Pt noile fapte sau pers. nu este necesar a se dispune o noua dispoziție de începere a urmăriri penale sau efectuare în continuare a urmăriri penale. Potrivit art. 307 dacă se dispune extinderea urmăriri penale, participantul dobândește prin acest act calitatea de suspect.
„Extinderea urmăriri penale într-o cauză în care se dispusese punerea în mișcare a acțiunii penale a acțiunii penale nu modifică limitele acțiunii penale având în vedere că instituția extinderii vizează exclusiv limitele urmăririi penale, efectuată fie în rem fie în personam .
În aceste situații este necesară o dispoziție expresă a procurorului care să extindă acțiunea penală cu privire la noile fapte sau persoane, dispoziție care poate fi cuprinsă în aceeași ordonanță prin care s-a dispus extinderea urmăriri penale. În schimb dacă s-a dispus schimbarea încadrării juridice a unei fapte pentru care s-a dispus anterior punerea în mișcare a acțiunii penale, nu este necesară emiterea unui nou act de inculpare care să vizeze noua calificare a faptei” Nu este supusă confirmării procurorului schimbarea încadrării juridice dispuse de către organele de cercetare penală.