Majorare pensie de întreținere – introducere

Hotărârea judecatorească prin care se pronunță divorțul, în situația când din căsătorie au rezultat copii minori, va dispune în mod obligatoriu și asupra pensiei de întreținere datorate.

Obligația de întreținere este obligația de a avea efectiv grijă de cele necesare creșterii și educării copilului. Pensia de întreținere este transpunerea obligației de întreținere într-o sumă de bani ce va fi plătită de părintele ce nu poate avea grijă efectiv de copil, zi de zi, din varii motive.

Pensia de întreținere se plătește doar de părintele care nu locuiește cu copilul. Părintele care locuiește cu copilul nu plătește pensie de întreținere, el prestând obligația de întreținere în natură, zi de zi. În practică se folosesc termenii de părinte rezident – pentru părintele care locuiește cu copilul și părinte nerezident – părinte care nu locuiește cu copilul.

Cuantumul pensiei de întreținere dispus de instanță nu rămâne însă întotodeauna același cu cel stabilit inițial. Acest fapt este absolut normal având în vedere elemente de influență precum inflația, creșterea cuantumului cheltuielilor aferente creșterii și educării minorului raportat la etapa sa de dezvoltare ș.a.m.d.

Condițiile în care se poate cere majorarea pensiei de întreținere sunt prevăzute de art. 531 Cod Civil, astfel:

„(1) Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

(2) Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.”

Textul de lege reglementează situația când se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte. Într-o astfel de imprejurare, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî chiar încetarea plăţii ei.

Pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

Așadar, acesteia întreținere poate fi modificat de către instanța de judecată, în sensul majorării sau diminuării, după caz. De exemplu, dacă au crescut veniturile persoanei care datorează întreținere iar nevoile celui ce beneficiază de întreținere au crescut și ele, reclamantul poate cere majorarea .

Atenție! Urmând același raționament, în cazul în care ar interveni doar o schimbare a nevoilor creditorului, în sensul creșterii acestora, însă mijloacele debitorului ar rămâne neschimbate, în situația în care pensia de întreținere a fost stabilită la nivelul maxim legal admins, modificarea cunatumului întreținerii nu poate avea loc.

Aceasta pe considerentul că indiferent de nevoile creditorului, plafonul maxim admins nu poate fi depășit, exceptând desigur, situația în care există o înțelegere privitoare la acordarea întreținerii peste cuantumul prevăzut de lege, prin care nu se aduce atingere drepturilor altor persoane.

Cu alte cuvine, principiul de bază în ceea ce privește obligația de întreținere a copilului, atunci când părinții nu locuiesc împreună, se referă la raportul dintre nevoia celui care o cere (sau căruia i se datorează) și mijloacele celui care o oferă (sau urmează să o plătească).

Acest raport dintre nevoia creditorului (copilului) și mijloacele debitorului (părintele) exprimă în final suma la care este obligat cel din urmă. Mijloacele debitorului (părintelui care va plăti pensia de întreținere) se analizează global cu privire la veniturile, bunurile și posibilitățile de realizare a acestora, prin luarea în calcul și a obligațiilor sale legale.

Indiferent de cât câștigă părintele ori părinții, obligația de întreținere privește exclusiv tot ceea ce însumează traiul lunar normal al copilului. Traiul decent pentru copil este obligația legală a părinților. Traiul de confort nu întră în sfera obligației legale de întreținere.

Excedentul de sume sau banii în plus pe care îi dă un părinte copilului dincolo de suma pentru întreținere, nu fac parte din obligația legală de întreținere. Normele ce reglementează pensia de întreținere nu privesc acele sume. Aceste sume-surplus vor avea titlu de cadou ori donație făcută copilului pentru un trai mai bun.

Traiul lunar normal/decent al copilului vizează obligația legală de întreținere. Obligația de întreținere se referă la traiul de zi cu zi al copilului, incluzând cheltuielile și grija față de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, analize, școală, sporturi, hobbyuri, vacanțe, etc.

Părinții sunt obligați să participe în mod cât mai egal la această întreținere și să poarte în comun această grijă de copil. Dar nu este de ignorat faptul că întreținerea minorului mai presupune și multă muncă fizică, aceasta fiind necuantificabilă în bani.

PLATA PENSIEI DE ÎNTREȚINERE

După cum am arătat mai sus, majorarea pensiei de întreținere trebuie privită prin filtrul raportului dintre nevoie și mijloace.

Pe lângă acest raport/principiu, legea instituie o limită maximă privind suma datorată. Această sumă nu se referă la nevoia copilului, ci la posibilitatea părintelui de a o plăti, în funcție de veniturile sale.

Legea nu instituie o sumă minimă privind pensia de întreținere, așadar acest minim se va raporta la nevoile copilului dovedite în proces ori la salariul minim pe economie.

Iată câteva elemente esențiale pentru discuția abordată:

• Pensia de întreținere se plătește lunar, aceasta fiind un drept al copilului, la care părintele care are copilul în grijă nu poate renunța.
• În anumite cazuri se poate stabili și plăti trimestrial sau anual (de exemplu dacă părintele nu locuiește în țară).
• Debitorul penisiei este părintele nerezident, creditorul este copilul și nu mama ori tatăl acestuia.
• Pensia de întreținere trebuie cheltuită de părintele cu care locuiește copilul exclusiv privind bunuri și servici de care copilul beneficiază.
• În anumite condiții, părintele care plătește poate solicita dovezi privind aceste cheltuieli.

Legea fixează limitele maxime privind cuantumul pensiei de întreținere. Astfel, dacă părintele are doar un copil el poate fi obligat la o pensie de întreținere de până la 1/4 din venitul său net, dacă are 2 copii pensia poate fi stabilită într-o sumă de până la 1/3 din venitul său net, iar dacă are 3 sau mai mulți copii, pensia de întreținere la care va fi obligat poate să fie de până la 1/2 din venitul său net.

Limita maximă nu se aplică de fiecare dată. Legea menționează că pensia se stabilește într-un cuantum de până la 1/4, 1/3 și 1/2, deci pensia poate fi și mai mică decât aceste fracții. Soții se pot învoi, pot negocia, tranzacționa ori media și fracții mai mari, aceasta fiind clar în interesul superior al copilului; doar instanța este ținută de aceste limite legale maxime.

Soții se pot învoi și la plata unei sume fixe (nu procentuale și nici fracționare) sau pot cere instanței să decidă acest lucru. În această situație suma fixă trebuie să acopere nevoile copilului și să fie una serioasă; de principiu se cere ca această sumă să nu fie sub fracțiile de mai sus raportare la salariul minim pe economie. Dacă pensia se stabilește într-o sumă fixă ea se indexează trimestrial, de drept, cu rata inflației.

După toate acestea, legea dă posibilitate persoanei care se consideră prejudiciată în acest sens să sesize instanța cu o cerere de majorare a pensiei de întreținere.

Trebuie avut mereu în vedere că în materie civilă, în principiu, procesul civil nu se declanșează din oficiu, ci, la cererea celui al cărui drept a fost încălcat, doar astfel se pot obține drepturile pe care le revendică.

Este aplicabil principiul disponibilității, prin care reclamantul are posibilitatea să sesizeze instanța cu o cerere, în scopul obținerii unei hotărâri favorabile.

Din aceste motive este important pentru reclamant să redacteze corect cererea de chemare în judecată.

MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTREȚINERE – SESIZAREA INSTANȚEI, JUDECATA

Când se poate cere majorarea pensiei de întreținere?

În orice moment în care părintele care are în grijă copilul nu se mai descurcă cu întreținerea acestuia și celălalt părinte dispune sau ar putea dispune de venituri mai mari.

Avem în vedere faptul că la divorțul notarial sau la instanță a fost fixată o pensie de întreținere prea mică ce nu mai corespunde nevoilor actuale ale copilului. Avem în vedere și faptul că părintele actual dispune de un venit mai mare și deci copilul poate beneficia de o întreținere mai bună și de un trai mai bun.

În aceste situații se poate discuta amiabil cu celălalt părinte, se poate media conflictul prin expunerea nevoilor copilului, ori dacă aceste demersuri amiabile nu au rezultate, acel părinte poate fi chemat în judecată.

Instanța va analiza pensia de întreținere fixată la momentul divorțului, nevoile actuale ale copilului (toate cheltuielile ce îl privesc) și posibilitatea financiară a părintelui chemat în judecată.

Dacă părinții nu au fost căsătoriți ci doar în concubinaj, iar după despărțire nu se înțeleg cu privire la întreținerea copilului, ei pot negocia sau media conflictul sau pot cere instanței stabilirea pensiei de întreținere.

În aceste situații, în care nu au nici un act privitor la autoritatea părintească, la locuința copilului și la pensia de întreținere, este oportună fixarea acestor coordonate.

Instanța va analiza natura întreținerii prestate până la acel moment de fiecare părinte și, prin raportare la nevoile actuale ale copilului (toate cheltuielile ce îl privesc) și posibilitatea financiară a părintelui chemat în judecată, va stabili suma pe care acesta va trebui să o plătească cu titlu de întreținere.

Când se poate cere diminuarea pensiei de întreținere?

Diminuarea pensiei de întreținere poate fi cerută de cel care o plătește atunci când nu mai sunt îndeplinite condițiile legale referitoare la fracție și numărul de copii precum și la nevoile copilului.

Surveniența unui copil face ca pensia plătită pentru primul și singurul copil să se diminueze. Avem în vedere ipoteza soțului care are un nou copil cu noua concubină sau soție, și deci pensia pentru primul copil se va diminua corespunzător fracției de care am amintit mai sus.

De asemeni, având în vedere că pensia de întreținere se plătește până la majorat, dar și că minorul poate munci, aceasta se poate micșora dacă nevoile privind întreținerea minoruluiscad, acesta începând să se întrețină singur.

Majorarea pensiei se va oferi celui care o cere, dacă sunt îndeplinite condițiile lagale, de la data cererii de chemare în judecată.

La fel și în cazul concubinilor ce nu au nici un act privitor la autoritatea părintească, pensia de întreținere se va plăti, atunci când fac proces, de la data cererii de chemare în judecată. La fel și în situația micșorăeii, care va avea loc retroactiv, de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În caz de convenție notarială, data convenție va fi data la care părțile se obligă, deci data actului notarial va fi data începând cu care părintele este obligat la plata pensiei de întreținere.

În toate cazurile este indicat dialogul și comunicarea între părinți privind nevoile, modalitatea de întreținere, costurile, problemele legate de copil. Acolo unde nu este înțelegere, părintele cu copilul aflat în nevoie, se poate adresa instanței pentru reglementarea pe cale judiciară a acestor aspecte.

Părinții se pot înțelege amiabil și după începerea procesului, deci și pe parcursul procesului judiciar, dacă în cursul procesului comunicarea dintre ei se deblochează și găsesc soluții amiabile la litigiu, singuri, cu ajutorul unui mediator sau prin intermediul avocaților.

Cererea de chemare în judecată având ca obiect majorarea pensiei de întreținere se depune de către reclamant la instanța competentă, personal sau prin reprezentant. Poate fi trimisă prin poștă, curierat, fax, poștă electronică sau înscris în formă electronică.

Reclamantul poate opta pentru instanța de la domiciliul său, ori de la domiciliul pârâtului.

În acest sens instanța supremă a constatat prin Decizia nr. 1046 din 13.05.2021 că în raport de obiectul cererii de chemare în judecată care vizează obligaţia de întreţinere stabilită în sarcina pârâtului– competenţa teritorială este alternativă.

Sunt deopotrivă competente să soluţioneze cauza instanţa de la domiciliul reclamanţilor şi instanţa de la domiciliul pârâtului.

Datele pe care trebuie să le cuprindă cererea privind majorarea pensiei de intreținere

În primul rând, cererea pentru majorarea pensiei alimentare trebuie să conțină elementele pe care legea le impune oricărei cereri de chemare în judecată. În acest sens, art. 194 Cod civil enumeră cerințele extrinseci pe care trebuie sa le îndeplinească cererea de chemare în judecată.

Datele specifice pe care trebuie sa le conțină cererea de majorare a pensiei de întreținere

În primul rând, solicitarea adresată instanței va urmări ca aceasta să dispună majorarea pensiei de întreținere pe seama pârâtului și în favoarea minorului, având în vedere că s-a modificat situația stabilită inițial prin hotărârea judecătorească ori prin alte act din cele amintite mai sus.

Pentru a susține cât mai bine cererea astfel formulată, este nevoie să se explice cât mai clar în ce constă modificarea și în concret să se precizeze din ce motive au crescut cheltuielile de întreținere ale reclamantului raportat la nevoile minorului, precum și să se arate necesitatea cheltuielilor sporite.

Pentru dovedirea pretențiilor formulate se va solicita instanței admiterea de probe. Acestea pot consta în înscrisuri care să dovedească nevoile crescute ale minorului precum și înscrisuri care să devedeasă veniturile mai mari obținute de pârât.

Se poate solicita și încuviințarea probei cu martori, sens în care se vor preciza adresele acestora și împrejurările ce urmează a fi dovedite.

Totodata, amintim că este admisibilă și proba cu interogatoriul pârâtului.

Poate fi în beneficiul reclamantului și administrarea probei cu ancheta psihosociala.

CUANTUMUL MAJORĂRII ÎN CAZ DE ADMITERE A CERERII

Acestă situație este reglementată prin dispozițiile art.529 Cod civil, astfel:

„Cuantumul întreţinerii

(1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

(3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”

Altfel spus, se dispune că intreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Atenție! Dacă intervine doar o îmbunătățire a mijloacelor debitorului (în sensul creșterii acestora), în timp ce nevoile creditorului rămân neschimbate, nimic nu justifică modificarea cuantumului întreținerii, dat fiind faptul că legea prevde limita maximă până la care poate fi stabilită această obligație de întreținere, fără a interzice, în funcție de împrejurări, fixarea unui cuantum sub limita maximăstabilită.

ASPECTE JURISPRUDENȚIALE RELEVANTE

În cele ce urmează prezentăm, în sinteză, un litigiu având ca obiect „majorare pensie întreținere stabilită prin acord parental” la care avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office s-au ocupat de reprezentarea și apărarea reclamantului.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată am solicitat instanței:

„Majorarea pensiei de întreținere stabilită prin acordul parental (încheierede autentificare nr. _____/__.___.2019) la 1/4 din venitul net obținut, dar nu mai puțin de 1/4 din venitul minim pe economie stabilit la nivel național, sub forma ratelor periodice lunare, de la data introducerii prezentei acțiuni și până la împlinirea vârstei de 18 ani, conform dispozițiilor art. 499, art. 529, art. 533 Cod civil.

Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 453 Cod proc. Civ.”

În cauză a fost vorba despre solicitarea formulată de către minorul în vârstă de 17 ani.

Mai exact, urmare a desfacerii căsătoriei dintre părinții săi biologici, prin certificatul de divorț numărul ______ din ___.____.2019 și urmare a acordului parental încheiat și autentificat la data de __.___.2019, în temeiul art. 527 coroborat cu 375 alin. (2) Cod civil, tatăl acestuia a fost obligat să plătească lunar, în favoarea minorului, suma de ____ lei, până la data de 20 a lunii pentru luna în curs, până la vârsta majoratului.

Ținând cont că data stabilirii acestei obligații în sarcina părintelui era anul 2019, moment în care minorul avea doar 14 ani și că situația economico-socială de la acel moment nu este aceeași cu cea actuală, am apreciat ca fiind necesară și oportună majorarea contribuției pârâtului, de la suma de ___ lei/lună inițial stabilită, la un cuantum de 1/4 din venitul net obținut.

În motivarea cererii am arătat, printre altele, că în anul 2019, minorul era elev, în vârstă de 14 ani, iar la momentul cererii de chemare în judecată, avea vârsta de 17 ani, fiind elev de liceu.

Nevoile copilului legate de educație, formare și dezvoltare, ca viitor absolvent de liceu, susținător al examenului de bacalaureat, au crescut considerabil față de nevoile de elev, iar contribuția stabilită în sarcina tatălui acestuia pentru acoperirea acestor nevoi nu este suficientă pentru acoperirea necesităților zilnice precum procurarea alimentelor, a îmbrăcămintei,încălțămintei, participarea la diverse evenimente destinate adolescenților,participarea la diverse activități extrașcolare și sportive.

Totodată, am precizat că pârâtul nu și-a arătat disponibilitatea în a se oferi să achiziționeze diverse lucruri necesare minorului, precum obiecte de vestimentație sau alimente. Prin urmare singura posibilitate ar fi majorarea la 1/4 din venitul net realizat de către pârât pe care acesta să fie obligat să îl plătească lunar.

Am avut în vedere cerinţele mari impuse de necesitatea asigurării unor condiţii optime de trai, de educaţie, de învăţătură, a unei alimentaţii corespunzătoare creşterii şi dezvoltării armonioase din punct de vedere psihosomatic şi la posibilităţile materiale ale pârâtului, care nu mai are alţi minori în întreţinere, motiv pentru care cererea de majorare la 1/4 din venitul net realizat este justificată sub aceste aspecte.

În soluționarea cererii noastre, instanța a hotărât:

„ Admite cererea formulată de reclamantul _________________, reprezentant legal __________, în contradictoriu cu pârâtul _____________, cu participarea AUTORITĂŢII TUTELARE din cadrul Primăriei _______.

Majorează pensia de întreținere de ____ lei, stabilită prin Acordul parental autentificat prin încheierea nr. _____ din data de ___.___.2019 de Notar Public _______, la un cuantum lunar de 1/4 din veniturile nete încasate lunar de pârât, dar nu mai puțin de 1/4 din venitul minim net pe economie.

Obligă pe pârât la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul lunar net al pârâtului, dar nu mai puțin de 1/4 din venitul minim net pe economie, în beneficiul reclamantului minor ________, născut la data de ___.___.2005, începând cu data introducerii cererii, respectiv ____.___.2022, şi până la majoratul beneficiarului.

Obligă pe pârât la plata către reclamant a sumei de ______ lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariul avocaţial. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.”

Avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office vă stau la dispoziție pentru informații suplimentare relevante pentru cazul dumneavoastră.

Vă oferim asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești pentru obținerea majorării/diminuării pensiei de întreținere a minorului.

Pentru mai multe informații privind activitatea desfășurată de Cabinet vă rugăm să ne contactați prin intermediul formularului de contact.