CONTESTAȚIE PENSIE
Contestarea pensiei, mai exact a deciziei de pensionare reprezintă o modalitate de obținere a recalculării pensiei. Potrivit legislației din domeniul pensiilor „Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol și data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor alin anterior. Deciziile necontestate în termenul prevazut la primul alineat sunt definitive.”
Astfel, în situația în care au fost obținute din muncă venituri suplimentare precum orele suplimentare, primele în bani și cel de al 13-lea salariul, acestea vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei.
De altfel, potrivit noii legi, pensia se va calcula prin înmulțirea punctului de referință, în valoare de 81 de lei, cu numărul total de puncte realizat de salariat.
Asta înseamnă că se cuantifică toate cotele de contribuții plătite către bugetul de asigurări sociale, la care se adaugă sporuri și orele suplimentare, dacă este cazul. Va fi luat în calcul inclusiv al 13-lea salariu pentru calculul pensiilor.
„Legiuitorul a spus foarte clar să se valorifice sporurile acordate sporadic de-a lungul activității, adică vorbim de acele sporuri care nu aveau un caracter permanent – mă refer la acordul global, care era o formă de remunerare înainte de 1989, mă refer la prime și premii care s-au acordat fie la final de an, acum ele nu se iau în calcul, dar noi am considerat că ele trebuie luate în calculul pensiei”, a spus Daniel Baciu, președinte Casa de Pensii, conform stirileprotv.ro.
„În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la art. 144 alin. (1) se recalculează din oficiu.
Recalcularea se va face prin valorificarea din adeverințele care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate, prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021, a sporurilor/veniturilor nepermanente sau a veniturilor lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuția de asigurări sociale de stat, nevalorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată”, se arată în Legea 360/2023.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească adeverința privind veniturile suplimentare realizate din muncă pentru o contestație soluționată favorabil
Pentru a putea fi valorificate de Casa de Pensii și ulterior de către instanța de judecată, adeverințele care atestă veniturile suplimentare realizate din muncă trebuie să îndeplinească toate condițiile obligatorii impuse de art. 127 din HG 257/2011, respectiv conținutul lor să cuprindă:
- a) denumirea angajatorului;
- b) datele de identificare a persoanei;
- c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia;
- d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată;
- e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
- f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Totodată din cuprinsul adeverințelor trebuie să reiesă perioada și suma în care aceste venituri suplimentare au fost acordare precum și atestarea expresă a plății contribuțiilor de asigurări sociale la bugetul de stat (plata CAS).
În acest sens trebuie subliniat că dispoziţiile menţiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 au fost atacate la Curtea Constituţională a României, respingându-se excepţia de neconstituţionalitate, conform Deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006.
Însă această decizie a Curţii Constituţionale nu exclude „de plano” posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ, ci prevede că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileşte de instanţă, în funcţie de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale.
Astfel, în opinia Curţii Constituţionale, problema dacă aceste venituri suplimentare au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor şi dacă s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
Baza respingerii acestor venituri este susținută de reglementarea defectuasa din Legea 19/2000 preluata întocmai de către Legea 263/2010, care statuează că se iau în calcul doar veniturile cu caracter permanent.
Însă practica judiciară a arătat că ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual, este totalitatea veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuțiile individuale de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri şi de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Contribuţiile calculate şi virate trebuie să se regăsească în baza de calcul a pensiei, fără a se distinge asupra caracterul permanent-nepermanet al acestora, singurele condiţii la acest moment fiind cele două enunţate, respectiv îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă ale adeverinţei şi atestarea expresă a plăţii contribuţiei la asigurările sociale de stat.
Reiterăm că această interpretare a fost îmbrăţişată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Decizia nr. 19/2011 pronunțată în recurs în interesul legii.
Deci, ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri suplimentare, ci faptul ca pentru aceste venituri chiar și nepermanente, statul a încasat contribuțiile sociale însă refuză să le ia în considerare și pe acestea.
Totodată, deși aceste venituri nu au caracter permanent de esență este faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, în cuantumul stabilit conform legii, iar când vine rândul asiguraților să primeasca o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți și a fi respectat principiul contributivității.
Un aspect la fel de important legat de condițiile pe care adeverințele trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi valorificate este cel legat de veridicitatea datelor cuprinse în acestea.
Atragem atenția că legislația referitoare la munca în acord global și la pensii prevede expres că: angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzatori, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.
De reținut!
„În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu.
În situaţia în care, ca urmare a verificărilor, se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă.”
Deşi în discuția curentă subiectul principal nu este reprezentat de activitatea încadrată în grupe superioare de muncă, ci despre activitatea pentru care s-au obținut venituri suplimentare (de tipul sporurilor, bonificațiilor ș.a), certificată prin adeverințe care însă nu sunt valorificate, situaţia este similară.
Drept urmare, dacă există suspiciuni cu privire la conţinutul adeverinţelor, partea interesată (de cele mai multe ori pârâta, adică Casa de Pensii) poate să solicite angajatorului documentele în baza cărora s-a eliberat această adeverinţă.
În condiţiile în care nu a fost făcută o astfel de solicitare, raportat la dispoziţiile art. 125 din HG 257/2011, există obligația de valorificare a veniturilor menţionate în adeverinţele emise cu respectarea dispoziţiilor legale.
Adeverința nu conține sumele defalcate pe fiecare categorie de venit suplimentar, pentru a se cunoaște drepturile salariale care corespund acordului global, primelor, respectiv orelor suplimentare, căci doar astfel se poate verifica, pentru fiecare în parte îndeplinirea exigențelor legale, reiterate prin Decizia nr. 19/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În plus, o diferențiere clara a fiecărei categorii de venit este cu atât mai necesara cu cât, angajatorul emitent al adeverinței nu a indicat separat temeiul juridic al acordării primelor, orelor suplimentare și oricăror alte categorii de venit suplimentar, toate acestea pentru respectarea exigențelor de formă pe care trebuie sa le îndeplinească adeverința.
Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale).
Totodată, prin aceasta se facilitează crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 a fost emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr.19/2000, în ceea ce priveşte cuantumul acestor drepturi.
Înalta Curte a reținut că apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Deci, rămâne cu valoare de principiu ideea că:
Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, O.U.G. nr, 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Cândea Law Office at Work
Din cazuistica biroului nostru – Contestație decizie pensionare
În cele ce urmează prezentăm, în sinteză, un litigiu având ca obiect „contestaţie decizie de pensionare” la care avocații specializați din cadrul Cabinetului Cândea Law Office s-au ocupat de reprezentarea și apărarea reclamantului.
Astfel, în soluționarea cererii de chemare în judecată, instanța de fond a hotărât:
„Admite cererea. Anulează decizia nr._________/_._.2023.
Obligă pârâta la emiterea unei noi decizii de pensie, începând cu data de _._.2022, prin care să valorifice:
veniturile suplimentare „salariu acord şi spor ore suplimentare”, atestate de adeverinta nr._____/_._.2022, emisa de __________;
veniturile suplimentare „salariu acord, prime, compensări/indexări/ore suplimentare”, atestate de adeverinta nr.______/__.__.2022, emisa de ___________;
veniturile suplimentare „salariu acord, diferenţă acord prime, compensaţii, spor de noapte”, atestate de adeverinta nr.______/__.___.2022, emisa de SC _________ SA;
veniturile suplimentare „spor pentru munca prestată în timpul nopţii”, atestate de adeverinta nr._______/___.__.2022, emisa de SC ________ SA;
veniturile suplimentare „diferenţă de acord, prime, compensaţii, spor de noapte”, atestate de adeverinta nr.____/___.__.2022, emisa de SC ______________ SA.
Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de drepturi de pensie incepand cu __.__.2022 la zi, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se va calcula dobânda legală. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Tribunalul Bucureşti.”
Cu alte cuvinte am obținut valorificarea a nu mai puțin de 5 adeverințe atestând venituri suplimentare!
Apoi, în soluționare apelului introdus de Casa de Pensii a Municipiului București, s-a decis respingerea apelului ca nefondat.
Într-o cauză similară, avocații noștrii au obținut, în fața primei instanțe: „Admite în parte cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta să emită o decizie prin care să recalculeze, începând cu data de __.__.2022, drepturile de pensie ale reclamantei cu valorificarea şi a veniturilor suplimentare reprezentand „prime, ore suplimentare, spor vechime (___.___.1995 – __.__.1995)” menţionate în adeverinţa nr. ___/__.__.2022 emisa de _______.
Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată. Ia act ca reclamanta a solicitat acordarea cheltuieilor de judecată pe cale separată. Cu apel în 30 zile de la comunicare.”
Completul învestit cu soluționarea apelului declarant de Casa de Pensii a Municipiului București, a hotărât: „Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă, ca nefondat. Admite apelul declarat de apelantul reclamant. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că:
Admite în parte cererea de chemare în judecată. Anulează decizia nr._______/__.__.2022 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emisă de intimată.
Obligă pârâta să emită o decizie prin care să stabilească, începând cu data de __.__.2022, drepturile de pensie cuvenite reclamantului cu valorificarea şi a veniturilor suplimentare reprezentand „prime”, „ore suplimentare”, „spor vechime” (pentru perioada __.__.1995 – __.__.1995)”, „spor conducere” în procent de 30% şi „spor fidelitate” în procent de 10 % (pentru perioada __ – __.__. 1995), menţionate în adeverinţa nr. ______/__.__.2022 emisă de _______. Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată. Definitivă.”
Avocații specializați din cadrul vă stau la dispoziție pentru informații suplimentare relevante pentru cazul dumneavoastră.
Vă oferim asistență și reprezentare în fața instanțelor judecătorești pentru soluționarea litigiilor referitoare la contestarea pensiei și valorificarea veniturilor suplimentare realizate din muncă.
Pentru mai multe informații privind activitatea desfășurată de Cabinet vă rugăm să ne contactați prin intermediul formularului de contact.