În sistemul românesc de drept, acceptarea moștenirii înseamnă exercitarea pozitivă a dreptului de opțiune succesorală. Mai precis, conform art. 1100 din Codul civil, cel chemat la moștenire în temeiul legii sau al voinței defunctului poate accepta sau renunța la moștenire. Acest drept poate fi exercitat de la data deschiderii succesiuni (momentul decesului), și în principiu până la împlinirea termenului de un an de la data decesului. Însă, vom observa în cele ce urmează că această regulă comportă excepții.
Acceptarea expresă a moștenirii
Aceasta presupune o declarație de acceptare a moștenirii de regulă în fața notarului public, printr-un înscris autentic în termen de un an de la momentul deschiderii succesiuni. Declaraţia de acceptare se va înscrie în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii. Astfel că indiferent că discutăm despre moștenitorii legali (rudele defunctului) sau despre legatari (persoane care au vocația de a moșteni în baza voinței defunctului prin dispoziție testamentară) aceștia pentru a putea moșteni în mod legal trebuie să accepte moștenirea în termenul de un an.
Potrivit art. 1108 din Codul civil:
(1) Acceptarea poate fi expresă sau tacită.
(2) Acceptarea este expresă când succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
(3) Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.
De la această regulă există și o excepție prin care chiar dacă nu a fost acceptată moștenirea în acest termen de un an, legea permite acestor persoane să moștenească dacă se poate dovedi că acestea au efectuat acte de acceptare tacită a moștenirii.
Acceptarea tacită a moștenirii
Acceptarea tacită a moștenirii se poate realiza prin următoarele modalități:
a)înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moştenirii;
b)renunţarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moştenitori determinaţi;
c)renunţarea la moştenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi.
(2)De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moştenirii actele de dispoziţie, administrare definitivă ori folosinţă a unor bunuri din moştenire.
(3)Actele de conservare, supraveghere şi de administrare provizorie nu valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul şi-a însuşit prin ele calitatea de moştenitor.
(4)Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moştenirii.
Astfel, un succesibil la moștenire chiar dacă nu a acceptat în termenul de un an moștenirea acesta va avea capacitatea să moștenească dacă spre exemplu: a achitat cheltuielile imobilului după deschiderea succesiunii, a făcut lucrări de amenajare, întreținere a proprietății, a locuit în imobil, mai pe scurt s-a comportat ca un proprietar față de bunurile ce compun masa succesorală.
Efectele acceptării tacite a moștenirii
Potrivit art. 1114 din Codul civil:
(1)Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.
(2)Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.
(3)Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:
a)testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
b)dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;
c)celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.
(4)În cazul înstrăinării bunurilor moştenirii după deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogaţiei pot fi afectate stingerii datoriilor şi sarcinilor moştenirii.
Asistență și reprezentare
Cabinetul individual de avocat Cândea Alin Sabin oferă servicii specializate în domeniul succesiunilor prin avocații colaboratori ai Cabinetul cu o practică vastă în acestă materie. În măsura în care vă aflați într-o problemă legată de dezbaterea unei succesiunii avocații specializați din cadrul Cabinetului vă stau la dispoziție pentru mai multe informații. Pentru contact vă rugăm să accesați următorul link.