Pensia pentru limită de vârstă conform Legii nr. 263/2010

Pensia pentru limită de vârstă – cadru legal

Conform art. 52 din Legea nr. 263/2010 pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc la data depunerii cererii de pensionare vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare. În funcție de anul și luna nașterii vârsta de pensionare diferă. De asemenea vârsta standard de pensionare diferă de la femei la bărbați conform anexei nr. 5 a Legii nr. 263/2010.

În anexa nr. 5 se poate observa vârsta și stagiile minime și standarde de cotizare după cum urmează în cele ce urmează, pentru a vă putea face o idee de amsamblu asupra condițiilor de accesare în vederea pensiei pentru limită de vârstă.

Pentru a sintetiza vom reda doar începând cu anul 2021, vârsta și stagiul de cotizare necesar în vederea pensionării distinct femei și bărbăți

FEMEI – raportat la persoanele care îndeplinesc condițiile în anul 2021 și 2022 pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie(ani/luni)

Stagiul complet de cotizare(ani/luni)

Stagiul minim de cotizare(ani/luni)

Iulie 1959	Ianuarie 2021	61/6	31/6	15/0
August 1959	Februarie 2021	61/6	31/6	15/0
Septembrie 1959	Martie 2021	61/6	31/6	15/0
Octombrie 1959	Mai 2021	61/7	31/7	15/0
Noiembrie 1959	Iunie 2021	61/7	31/7	15/0
Decembrie 1959	Iulie 2021	61/7	31/7	15/0
Ianuarie 1960	Septembrie 2021	61/8	31/8	15/0
Februarie 1960	Octombrie 2021	61/8	31/8	15/0
Martie 1960	Noiembrie 2021	61/8	31/8	15/0
Aprilie 1960	Ianuarie 2022	61/9	31/9	15/0
Mai 1960	Februarie 2022	61/9	31/9	15/0
Iunie 1960	Martie 2022	61/9	31/9	15/0
Iulie 1960	Mai 2022	61/10	31/10	15/0
August 1960	Iunie 2022	61/10	31/10	15/0
Septembrie 1960	Iulie 2022	61/10	31/10	15/0
Octombrie 1960	Septembrie 2022	61/11	31/11	15/0
Noiembrie 1960	Octombrie 2022	61/11	31/11	15/0
Decembrie 1960	Noiembrie 2022	61/11	31/11	15/0

BĂRBĂȚI – raportat la persoanele care îndeplinesc condițiile în anul 2021 și 2022 pentru accesarea pensiei pentru limită de vârstă

Pentru bărbați din anul 2015 vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani iar stagiul minim de cotizare 15 ani.

În calculul stagiului de cotizare se include și perioada efectuării studiilor superioare dacă acestea au fost efectuate la frecvență.

• 

Pensia pentru limită de vârstă – Decizia Curții Constituționale

Cu privire la condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 446 din 18 iunie 2014, din care redăm următoarele considerente importante.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexei nr. 5 la această lege, s-a pronunţat prin Decizia nr. 111 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013, dispoziţiile de lege fiind criticate din perspectiva existenţei unei discriminări între cei pensionaţi pentru limită de vârstă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, adică în baza Legii nr. 19/2000, şi cei care s-au pensionat ulterior. 20. Referitor la existenţa unei discriminări cauzate de modificarea în timp a legilor, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 21. Totodată, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. 22. Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor coloanei I cu titlul „luna şi anul naşterii” din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2013, analizând aceleaşi critici precum cele invocate în cauza de faţă. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că principiul contributivităţii stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum şi cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contribuţiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuţiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci şi tuturor celorlalte pensii. Aşadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale. 23. În consecinţă, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluţie legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ şi care continuă să crească. De altfel, soluţia exista anterior Legii nr. 263/2010, în privinţa pensiei anticipate şi a celei anticipate parţial, fiind introdusă prin art. I pct. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001. 24. Curtea a mai observat că legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie. 25. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 19 mai 2011, Curtea a reţinut că ea a vizat o situaţie existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Prin această decizie a fost analizată neconcordanţa dintre două categorii de dispoziţii normative pretins contradictorii: unele prevăzute de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi altele prevăzute de anexa nr. 9 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, care îşi propuneau să le detalieze pe primele. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a vizat rezolvarea acestei contradicţii care ţinea, în opinia acesteia, de ierarhia normelor juridice. Pentru a tranşa definitiv problemele legate de luarea în calcul a datei naşterii pentru stabilirea vârstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis că prima o determină pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate între ele. În aceste condiţii, aspectele rezultate din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzistă sub actuala reglementare; de data aceasta, pentru a nu da naştere la interpretări divergente, legiuitorul a stabilit că ceea ce primează la stabilirea dreptului de pensie este situaţia personală a asiguratului, şi nu a altor asiguraţi (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.238 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011). 26. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluţii legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunţată în urma soluţionării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă şi neechivocă. Decizia pronunţată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găseşte aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare. 27. În concluzie, Curtea a constatat că soluţia din 2010 a legiuitorului vizează, pe de o parte, asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente şi cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condiţiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creştere, iar, pe de altă parte, tranşarea definitivă a unei probleme care a dat naştere unei interpretări cel puţin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natură să satisfacă exigenţele art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, dispoziţiile legale respective aplicându-se persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică. 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pensia pentru limită de vârstă – vârsta standard de pensionare

Cu privire la vârsta standard de pensionare aceasta este reglementată distinct pentru femei și bărbați. Pentru bărbați vârsta de pensionare este de 65 de ani iar pentru femei 63 de ani, însă această urmează a fi atinsă progresiv conform grilei de la anexa 5 prezentată în cele de mai sus. Cu privire la justificarea în diferența de vârstă pentru pensionare s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia nr. 287 din 24 februarie 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 25.05.2011. În continuare redăm justificarea în acestă diferențiere de tratament.

În ceea ce priveşte critica referitoare la existenţa unei discriminări între bărbaţi şi femei, în sensul că, deşi legea prevede o vârstă de pensionare mai redusă pentru femei faţă de bărbaţi, stagiul de cotizare cerut este identic, Curtea constată că Legea nr. 263/2010 păstrează soluţia legislativă criticată. Astfel, prevăzând posibilitatea reducerii vârstei de pensionare, art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 prevede acordarea acestui beneficiu doar persoanelor care realizează stagiul de cotizare complet prevăzut de lege, respectiv cel stabilit de art. 53 alin. (3) din aceleaşi act normativ şi care este, în mod nediferenţiat pentru femei şi bărbaţi, de 35 de ani. Pronunţându-se, în consecinţă, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că instituirea unor măsuri concrete prin care să se asigure egalitatea între femei şi bărbaţi trebuie raportată la condiţiile sociale concrete. De altfel, Curtea însăşi a ţinut cont în jurisprudenţa sa de evoluţia relaţiilor sociale pentru a evalua caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor privind pensionarea, dispoziţii care prevedeau condiţii diferite pentru femei faţă de bărbaţi. În acest sens, sunt relevante argumentele invocate de Curte prin Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, dar şi în Decizia  nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996. Aşa cum se constată atât din jurisprudenţa mai recentă a Curţii Constituţionale – Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010. Totodată şi din evoluţia legislativă a ultimilor ani, tendinţa este însă aceea de extindere a sferei tratamentului egal între bărbaţi şi femei, inclusiv prin impunerea unor vârste de pensionare din ce în ce mai apropiate sau chiar identice în anumite cazuri, tendinţă ce corespunde atât evoluţiei condiţiilor sociale, dar şi necesităţii de a răspunde criticilor formulate din perspectiva femeilor care se considerau discriminate în raport cu bărbaţii sub aspectul încetării raporturilor lor de muncă, ca urmare a atingerii vârstei legale de pensionare, la o vârstă inferioară celei a bărbaţilor. În sensul acestei evoluţii este şi Legea nr. 263/2010, care a extins, în raport cu reglementarea anterioară, cerinţa unui stagiu egal de cotizare între femei şi bărbaţi la toate categoriile de pensionari. Prin urmare, în prezent, femeile pot ieşi la pensie la vârsta mai redusă prevăzută de lege, dar în condiţiile realizării stagiul de cotizare egal cu cel al bărbaţilor.

Consultanță în vederea depunerii dosarului pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă

Depunerea dosarului în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă se poate depune înainte cu două luni de împlinirea vârstei de pensionare, iar drepturile vor fi stabilite de la data depunerii dosarului. Decizia pentru stabilirea drepturilor de pensie se va emite în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii la casa de pensii din circumscripția solicitantului.

Pentru mai multe informații avocații specializați în asigurări sociale din cadrul Cabinetul vă pot răspunde punctual la întrebările dumneavoastră în timp util. Pentru a ne contacta puteți să ne trimiteți un mesaj la următorul link.

Avocații din cadrul Cabinetului Candea Law Office vă pot întocmi și depune dosarul de pensionare pentru a vă asigura că veți beneficia de toate drepturile de pensionare cuvenite potrivit legii.

Întocmirea dosarului de pensionare este o primă etapă deosebit de importantă, având consecințe deosebite în stabilirea drepturilor de pensionare. Astfel, în măsura în care vă asigurați de veridicitatea și legalitatea înscrisurilor privind activitatea în muncă vă creșteți exponențial șansele ca în stabilirea drepturilor de pensionare să fie valorificate toate veniturile pentru care au fost plătite contribuțiile la asigurările sociale de stat.

Pe lângă actele de stare civilă, este necesară și o serie de acte care conduc la stabilirea vechimii în muncă și a stagiului de cotizare. Atragem atenția că există o diferență între vechimea în muncă și stagiul de cotizare. În funcție de tipul de pensie pentru care se aplică, precum și tipul de activitatea în muncă înscrisurile necesare diferă.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede 4 tipuri de pensii pentru care aveți posibilitatea de a aplica. Acestea sunt pensia de invaliditate, cunoscută sub denumire de pensie de boală, pensia anticipată parțial care se stabilește în condiții similare pensiei pentru limită de vârsta la care se aplică o penalizare pentru lunile de anticipare, pensia anticipată și pensia pentru limită de vârstă.