Încetarea Societăților Comerciale
Prezentare generală
Încetarea societăților comerciale, din punct de vedere juridic, este cunoscută sub denumirea de dizolvare. Legea Societăților Comerciale reglementează în mod expres, atât cazurile de dizolvare a unei societăți comerciale, cât și procedura care trebuie parcursă pentru dizolvarea și radierea societății.
Prin urmare, conform art. 227 din Legea Societăților Comerciale, societatea se dizolvă prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societății; imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății sau realizarea acestuia; declararea nulității societății; hotărârea adunării generale; hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății; falimentul societății; alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societății.
Cel mai întâlnit motiv de dizolvare și lichidare a societăților comerciale este reprezentat voința asociațiilor surprins printr-o hotărâre generală a adunării generale a asociațiilor. De data aceasta hotărârea generală a adunării generale a asociațiilor este supusă principiului unanimității. De regulă, mai ales în cazul societăților mici, dizolvarea și lichidarea au loc simultan, cu toate acestea procedura parcurge două etape. Prima etapă este reprezentată de etapa în care oficiul registrului comerțului, pe baza actului de dizolvare și lichidare, dispune printr-o rezoluție dizolvarea și lichidarea societății. În a doua etapă, în temeiul certificatului de mențiuni și a rezoluției de dizolvare și lichidare, precum și a altor înscrisuri necesare se dispune radierea societății din registrul comerțului.
În cazul societăților constituite pe durată determinată, împlinirea termenului pentru care au fost constituite, determină dizolvarea de drept a respectivei societăți. Practic se respectă voința fondatorilor, exprimată încă de la momentul înființării societății comerciale, fără a mai fi necesară îndeplinirea altor formalități pentru ca societatea să intre în dizolvare. În acest caz, dizolvarea intervine chiar din ziua următoare a expirării duratei societății. Cu toate acestea, din omisiune, este posibil ca societatea să nu fie dizolvată de drept, caz în care orice persoană interesată poate introduce pe rolul instanței de judecată o acțiune în constarea dizolvării de drept.
Dizolvarea ca urmare a imposibilității de realizare a obiectului de activitate intervine în situația în care, spre exemplu o societate comercială a fost constituită de către stat pentru executarea unei construcții determinate. Astfel, la finele lucrării societatea rămâne fără obiect de activitate și intră în dizolvare.
Dizolvarea societății ca urmare a nulității acesteia intervine în situația în care, spre exemplu toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societății; actul constitutiv nu prevede denumirea societății, obiectul său de activitate, aporturile asociaților sau capitalul social subscris; s-au încălcat dispozițiile legale privind capitalul social minim, subscris și vărsat; nu s-a respectat numărul minim de asociații, prevăzut de lege.