Tipuri de Pensii
Prezentare generală
În actuala reglementare, respectiv Legea nr. 263/2010 sunt prevăzute patru tipuri de pensii: pensie pentru invaliditate, pensie anticipată parțial, pensie anticipată, pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaș. În acest sistem de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie. Astfel în ipoteza în care o persoană beneficiază de pensie de urmaș la îndeplinirea condițiilor pentru beneficierea unei alte pensii, acestea nu se pot cumula, persoana fiind nevoită să opteze pentru o singură pensie.
O altă categorie de pensie o constituie pensia de serviciu, care deși nu este reglementată de Legea nr. 263/2010 ea face parte din sistemul public de pensii, întrucât titularii acestora sunt asigurați prin efectul legii în sistemul public de pensii. Aceste pensii speciale sau de serviciu sunt acordate categoriilor profesionale reglementate în mod expres de lege pentru uzura fizică și psihică, riscurile profesionale, interdicțiile impuse pe perioada serviciului. Deși în prezent subiectul pensiilor speciale este unul controversat, fiind diferențe foarte mari al cuantumului pensiei încasat de o persoană care beneficiază doar de una dintre pensiile reglementate de Legea nr. 263/2010 și persoanele îndreptățite la o pensie specială, opinia Curții Constituționale este în sensul că acordarea acestora au o cauză obiectivă și rațională. În acest sens Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 344 din 24 mai 2016: „Se reține, totodată, că toate actele normative din sistemul public de pensii definesc distinct pensia de invaliditate, acordată în cazul pierderii capacității de muncă în situațiile expres reglementate de lege și care este o categorie/specie a pensiei (ca gen), alături de pensia de serviciu. În acest sens, art. 10 din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune că sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Aceasta este concluzia dedusă din argumente de interpretare sistemică a legii, dar și din punct de vedere logico-juridic, fiind evidentă voința legiuitorului de a acorda ajutorul menționat doar persoanelor aflate în ipoteza dată. Având în vedere acestea, Curtea constată că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora prevederile de lege criticate instituie discriminări sunt neîntemeiate. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.) Ori, personalul la care se referă art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, cu drept de pensie de serviciu, nu se află în aceeași situație juridică cu același personal, dar care nu avea, conform legislației anterioare, drept de pensie de serviciu, ci a beneficiat de pensie de invaliditate, aceste două categorii de pensii fiind diferite sub aspectul condițiilor de acordare.
Pe de altă parte, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 16, indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei Constituțional. Totodată, referitor la aceste ajutoare sau indemnizații, Curtea a reținut că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora.
De altfel, prin Decizia nr. 266 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 3 iulie 2015, paragraful 23, Curtea a statuat, potrivit jurisprudenței sale constante, că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui."
Pensie pentru Limita de Vârstă
Condițiile pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă sunt reprezentate de îndeplinirea cumulativă a introducerii cererii de pensionare a vârstei standard de pensionare și a stagiului minim de cotizare. Cu privire la vârsta standard de pensionare aceasta diferă pentru femei și bărbați și au în vedere și eventuale cauze de scădere a vârstei standard, cum ar fi perioadele lucrate în grupe de muncă (în prezent munca în condiții speciale sau deosebite). Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Astfel, cele două cerințe esențiale pentru îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă sunt:
- vârsta standard, care se calculează de la data nașterii: 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați
- efectuarea stagiului minim sau complet de cotizare, care se calculează de la data la care persoana a devenit asigurata sau a încheiat un contract de asigurare socială.
Important de menționat este că în cazul persoanelor care optează pentru această pensie nu există o interdicție în a încheia un contract de muncă și a cumula aceste venituri cu pensia.
Pensie Anticipată
Acest tip de pensie poate fi acordată persoanelor care au efectuat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, cu cel mult 5 ani înaintea împliniri vârstei standard de pensionare. Practic, persoana beneficiază de aceleași drepturi ca și în cazul pensiei pentru limită de vârstă. În acest sens Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016: „Pensionarea anticipată reprezintă, prin urmare, un beneficiu acordat de legiuitor asiguraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la cerințele generale referitoare la vârsta standard de pensionare. Așa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul este liber să stabilească condițiile acordării acestui beneficiu. De altfel, așa cum reiese din jurisprudența Curții Constituționale, rațiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esență, se urmărește păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept care se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare și împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă. Astfel, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 1.313 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, "o reducere excesivă a acestei vârste ar avea ca efect însăși renunțarea la rațiunea acordării dreptului la pensie.
Cât privește susținerea referitoare la caracterul retroactiv al dispozițiilor de lege criticate, respectiv cea potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obține la data desfășurării activității în condițiile mai sus amintite si nu poate fi limitate de legea în vigoare la data pensionării, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 435 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 9 decembrie 2013, că "vârsta de pensionare, precum și celelalte condiții ale obținerii dreptului la pensie aplicabile unei persoane sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum." Prin urmare, stabilirea condițiilor de pensionare în funcție de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie nu poate fi privită ca având efecte retroactive, ce aduc atingere unor drepturi legal câștigate anterior, de vreme ce, până la acel moment, asiguratul nu a avut un drept dobândit asupra unor condiții de pensionare anume.”
Acest tip de pensie nu permite cumularea cu salariul, drepturile de pensionare sunt suspendate pe perioada derulării unui contract individual de muncă, și de asemenea nu se poate cumula cu nicio altă reducere cum ar fi perioadele din grupa de muncă și altele asemenea.
Pensie Anticipată Parțial
Pensia anticipată parțial deși la prima vedere pare similară cu pensia anticipată, principala diferență dintre acestea o reprezintă aplicarea diminuării asupra drepturilor de pensionare. Astfel, acest tip de pensie se cuvine persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare complet, și pe lângă acesta mai au o stagiul cu până la 8 ani peste cel complet. La stabilirea acesteia se va aplica o diminuare aferentă lunilor de anticipare, respectiv diferența de timp până la îndeplinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă. Și în cazul acestei pensii va putea fi accesată cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei pentru limita de vârstă. Conform art. 62 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei anticipate parțial se va stabilii în aceleași condiții ca pentru cea pentru limită de vârstă la care se va aplica o diminuare, însă la data îndeplinirii condițiilor pentru pensia limită de vârstă se va transforma din oficiu, și se va înlătura aceasta diminuare.
Pensie de Invaliditate
Pensia de invalidate conform art. 68 din Legea 263/2010 se cuvine persoanelor care nu au îndeplinit vârsta standard de pensionare și care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din multiple cauze precum accidentele de muncă, bolilor profesionale, neoplaziilor sau a bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătura cu munca. De acest tip de pensie pot beneficia inclusiv elevii, ucenicii, studenții care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a accidentelor de muncă, bolilor profesionale și din cauza practicii profesionale. Acest drept este prevăzut indiferent de vârsta persoanei îndreptățite și care din cauza pierderii acestei capacități de muncă nu mai pot realiza venituri corespunzătoare unui trai decent.